Resurs-P N°4: satelit pentru observatii terestre

Roscosmos a lansat la ora 0936UTC de pe rampa 31/6 a cosmodromului Baikonur din Kazakhstan misiunea Resurs-P N°4.

Sub conul de protectie al lansatorului s-a aflat satelitul comercial de imagistica terestra Resurs-P N°4.

Resurs-P N°4
© Roscosmos

Dupa cum ii spune si numele, Resurs-P N°4 este al patrulea satelit Resurs-P lansat de Roscosmos. Primul a fost lansat in iunie 2013, urmat de Resurs-P N°2 in decembrie 2014 si Resurs-P N°3 in martie 2016.

Principala misiune a saelitilor Resurs-P este aceea de a capta imagini detaliate ale suprafetei terestre. Satelitii Resurs-P sunt sateliti care inlocuiesc satelitul Resurs-DK 1 (sateit lansat in iunie 2006).

Potrivit informatiilor oficiale, satelitii Resurs-P sunt folositi de mai multe agentii guvernamentale Ruse printre care Ministerul Agriculturii, Ministerul Meteorologiei, Ministerul Transpoturilor, Ministerul Situatiilor de Urgenta, Ministerul Resurselor Naturale dar si Ministerul de Aparare.

Dezvoltat initial ca satelit de observatii terestre, Resurs-P N°1 avea in componenta instrumentul de captura de imagini hiperspectrale Geoton-L1. Acesta permitea obtinerea de imagini cu o rezolutie de 1 metru in sistem de achizitie pancromatic si imagini cu rezolutii cuprinse intre 3 si 4 m atunci cand se obtineau multispectrale. Banda de observatie era de 38 de kilometri latime.

In afara de achizitia de imagini detaliate, satelitul putea furniza si imagini hiperspectrale cu rezolutii cuprinse intre 25 si 30 m, iar banda de observatie era de 25 de kilometri.

Sistemul Geoton-L1 permitea analiza unei suprafete cu latime de 97 de kilometri (sau 180 de kilometri in sistem dual-channel) iar iamginile obtinute aveau rezolutia de 12m (imagini pancromatice) sau 23.8m in sistem multi-spectral.

Satelitul al doilea, Resurs-P N°2 avea acelasi sistem de achizitie de imagini insa alaturi de sistemul optic a aparut si instrumentul stiintific Koronas-Nuklon care era un detector de particule cosmice care putea diferentia nuclee cu numar atomic cuprins intre 1 si 30 cu energii care variaza intre 1 si 1000 TeV. In plus satelitul avea montat si un receptor AIS folosit pentru monitorizarea traficului maritim.

Al treilea satelit Resurs-P a fost identic cu Resurs-P N°2 insa imediat dupa lansare aceasta nu a reusit sa-si desfasoare unul dintre panourile solare.

Din pacate problemele nu s-au oprit aici. Cel de-al doilea satelit s-a defectat in 2017 incheindu-si misiunea cu mult inainte de data planificata (Resurs-P N°1 si Resurs-P N°2 aveau o durata de viata de cel putin 5 ani).

S-a dat asadar comanda construirii altor doi sateliti Resurs-P. Insa anexarea Crimeei in 2014 a dus la impunerea de restrictii asupra achizitiei de componente aerospatiale si programul a fost inatarziat.

Rusia a fost nevoita sa reproiecteze satelitii si sa foloseasca sisteme de avionica domestice. Inatarzieri succesive au mutat data lansarii din 2017 pina in 2022. La acea data, singurul satelit Resurs-P complet functional, Resurs-P N°1 isi incheiase misiunea.

Compania constructoare RKTs Progress a intampinat alte intarzieri din cauza sistemului de telemetrie care avea si el intarzieri serioase. Satelitul Resurs-P N°4 a fost gata la sfarsitul anului 2023.

Satelitul cantareste in jur de 6000 de kilograme si va fi plasat pe o orbita circulara, polara, heliosincrona cu coordonatle 470km x 480km si inclinatie relativa la ecuator de 97.28°. Are o durata de viata de cel putin 5 ani.

Lansarea s-a efectuat folosind lansatorul Soyuz 2.1b despre care puteti citi mai multe aici.

© Roscosmos

Aceasta a fost a 62-a lansare orbitala a anului si a 5-a a Rusiei din 2024.

Lansatorul Soyuz 2.1b a efectuat cea de-a 89-a misiune a sa, a 2-a din 2024 si a 86-a incheiata cu succes. Misiunea Resurs-P n°4 a fost a 53-a misiune consecutiva reusita pentru Soyuz 2.1b.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *